Translate

20-21 Aprilie 2013 Bratilesti bouldering ..noi proiecte!!


Proiectul la care am amenajat (nutu, gica, gen si eu)o cadere frumoasa, vb lui Georgica, premiera pt RO. O miscare dinamica, cu mare presiune pe piciorul stang, care sta la aderenta pe o fata cazut. Tehnic, puternic si estetic la apus.
"Brazii se frang dar nu se indoiesc" 7A+ stand..iar sit-ul ramane inca proiect.

si in final..Bratilesti bouldering "Tristeţ" 7A+
Or sa mai urmeze si alte filmuletze de la Brati, cu Dan Ungureanu pe "Walk the line" cu o varianta de 7A si tot Dan pe "Tumoarea" 6C+.

Ne vedem la HCO.

Direct din blogul lui Sean McColl, ceva frumos :

The Network Trailer from Chuck Fryberger on Vimeo.

14 aprilie 2013 Bratilesti bouldering

Am curatat un bolovan si i-am facut o cadere dar nu am mai apucat sa il incerc pentru ca a venit ploaia.
Am fost 2 masini dar ne-am impartit prin zona. Dan, Alex si Sandra s-au dat pe cateva trasee mai usurele, Ungu a rupt o priza:)). Din pacate se intampla si asta la gresie.
Pe drum vremea arata perfect, cu o temperatura de 15 grade la Buzau, ceea ce insemna ca in Brati, erau maxim 12 grade. Aerul era uscat si batea vantul.
Bolovanul, pe care l-am curatat partial, are o pozitie mai ciudata, si sper sa nu avem vreo surpriza sa vina la vale. Caderea e in apa, dar cu putin efort de vreo 2 ore( asta pentru ca am muncit singur), am reusit sa aduc cateva craci peste care daca punem saltele cred ca e ok de cazut. Legat de linii, inca nu stiu ce o sa iasa pentru ca nu am apucat sa ma dau deloc. Am curatat niste prize si cea mai evidenta linie parea a avea cruxul un jump, sau o miscare dinamica. Mai trebuie curatat si aranjata caderea.
Legat de partea cea mai surplombanta, acolo era umed si nu am curatat nimic. Sunt niste prize, insa pare foarte greu, iar din experienta ce pare greu inainte de a curata, este foarte greu cand incerci sa legi miscari.
Traseul la care am muncit era in partea de jos adealului, pe cursul apei. Am urcat dealul sa vad ce fac ceilalti, si am pana am mancat ceva, s-au adunat niste nori de primavara si a inceput sa ploua.
Si a plouat asa vreo 20 de minute, si cu putina grindina, de ne-am umplut de noroi pana la masina.
Odata ajunsi la masina, ploaia s-a oprit. Asa ca am mers pe celalat deal, la Enola, unde era gasca din masina numarul doi. Enola era uscat si cum nu ma dadusem deloc, mi-am pus papucii si am inceput sa ma dau, desi se parea ca nimeni nu prea mai are chef, usor usor a inceput toata lumea sa se catere. In final Ungureanu a facut stand-ul si a facut si miscarile din sit, ramanand sa il lege cu alta ocazie. Eu am repetat toate miscarile care in continuare imi par ok. Am remarcat ca unele prize s-au modificat, una s-a mai marit un pic iar rigleta din pas parca s-a mai micsorat. Overall tot pe acolo ajungi.
Samaonu i-a dat cateva incercari la "Ecaterina Cuibus" si pana la urma a iesit sus. Tibi B. ii tinea priza uscata. Intre timp am mai curatat niste maracini care acopereau fata unui bolovan, care s-a dovedit a fi foarte usor, dar cu singuranta vor fi care se vor bucura si de fata aia.
Ziua am incheiat-o cu un traseu frumos, pe care sau la care am curatat si eu mai demult, insa nu apucasem sa fac iesirea din stanga. L-am legat destul de repede dupa care i-a dat si Dan. Un traseu si o linie usoara dar foarte frumoasa, cu o plecare destul de tricky in sensul in care daca nu te asezi cum trebuie tragi greu de prize, iar in pozitia buna totul devine usor.
Am plecat sper Bucuresti pe lumina pentru ca trebuia sa ajungem mai devreme, desi ar mai fi mers catarat, pentru ca vremea incepuse sa fie buna.
Trebuie sa imi gasesc niste proiecte mai tari. Pe bolovanul cu Enola am tot incercat diverse prize, poate gasesc niste solutii la alti pasi, dar tot ce am facut a fost sa raman fara piele si sa fac prizele un pic mai bune. Cred ca liniile sunt acolo, doar ca trebuie un pic de  imaginatie si munca sa se lege ceva.







6 si 13 aprilie 2013 Bulgaria Tabackha escalada



Pentru ca in tara vremea era destul de schimbatoare si rece, cu precipitatii cam peste tot, am optat pentru Tabackha, un loc care mie personal imi place mult de tot. In mare din cauza "calitatii" stancii si anume zici ca e un fel de gresie, iar formele sunt rotunde cu prize de toate felurile. Locul in sine este frumos si usor de ajuns cu masina, singurele chestii care "ma deranjeaza" fiind prizele sapate si pietrele lipite pe stanca. Locul il stiu de multi ani, insa in ultimul timp am vazut ca e destul de popular in randul cataratorilor romani care inainte vroiau sa mearga la Basarbovo. In zilele in care am fost erau in jur de 11 masini, multa lume pe traseele usoare si mai putina aglomeratie in sectorul Tornado unde au mai ramas inca 2 proiecte.

13 aprilie : Francezu pe proiectul batut de el. "Proiectul" a fost "cucerit" duminica, intai de Oliver si apoi de Frankie. Pe o mare caldura nu am reusit sa fac o miscare, care pentru mine e si pasul traseului, dar sper ca in conditii buna sa il fac cu alta metoda, poate mai tare dar care mi s-a parut mai realizabila. Traseul f frumos a fost cotat la 8a.  In partea stanga mai sunt 2 trasee proiecte, unul batut de Fracezu si unul mai vechi.
6 aprilie :
 Eu pe traseul batut de Zuzu cu un pas de boulder. L-am curatat dupa care i-am mai dat 2 incercari. Pentru mine a fost mai usor decat Tornado, undeva in jur de 7c cu plus sau minus, cu un pas de bloc la inceput dupa care o fata cazuta pe care trebuia doar sa fii atent.





Campionatul Balcanic de Escalada Bloc 2013



Am pus filmuletele de la Campionatul Balcanic de Escalada Bloc 2013. Semifinala si finala, nu le-am editat deloc pentru ca nu am timp. Asa ca am pus exact ce am filmat, cu incurajarile si comentariile de la fata locului.



24 martie 2013 Bratilesti bouldering

A fost o zi cu soare si cu nori, cu 4 grade si uneori cu vant.
Ar fi mers incercat ceva tare, un proiect, insa avand putine saltele si planuri diferite, ne-am plimbat pe la mai multi bolovani.
Am recatarat linii mai vechi, dar si ceva nou. "Walk the line" 7b? poate mai usor, insa cu singuranta nu e mai greu.
E un bolovan care are o linie fina pe mijloc dintr-o gresie mai dura (sau alt tip de roca?) care se diferentiaza fata de tipul de gresie din care e facut bolovanul. E un traseu care pleaca din 2 prize scurse, dar care se controleaza bine daca stai sub ele, la picioare avand foarte putine optiuni. Eu am ramas la planul gasit de Razvan Vartic cand ne-am dat impreuna, pentru ca a fost singurul pe care am putut sa il execut. Probabil merge si direct in miini din plecare la priza buna cu care te ridici, dar cine stie..o sa vedem. Cert e ca in metoda mea trebuie sa controlezi foarte bine calcaiul si totodata sa incarci suficient cat sa ajungi in priza buna. Pacat ca e asa mic si are asa putine miscari...dar e o linie noua care a iesit si care asteapta repetari.

Proiectele mele inca mai au de asteptat..ploile par sa nu se mai opreasca, dupa care o sa se incalzeasca prea tare.
Dar bolovanii sunt acolo, asteapta cuminti alpinistii curajosi.



CNB 2013 etapa finala de la Iasi 16-17 martie


La Iasi..


..am ajuns in mare cei care aveam o sansa la titlu, adica cine castiga la Iasi dintre Margica, Maty, eu, TT si Pti, castiga si titlul de campion national. Totul s-a decis la ultima etapa de la Iasi, unde din pacate am fost doar 13 oameni la seniori si ceva mai putine fete la senioare, desi daca te uitai la finala de fete niciuna nu avea 18 ani. 

O sa scriu cate ceva de trasee, dar intentia nu este de a "comenta" traseele, ci doar de a descrie pe scurt cate ceva din traseele amenajate de baietii din Iasi. Din cate stiu traseele au fost amenajate de Kobe si Adrian.
Fiind foarte putini oameni ar fi fost ideal sa intram direct in semifinala si finala in aceasi zi, adica totul sa se intample sambata, iar duminica eventual sa mergem la Sihla, pentru ca era o vreme superba de bouldering afara. Insa pentru ca in acelasi uichend avea loc si competitia copiilor, nu s-a putut sa stangem totul la o singura zi.


Calificari :

Traseul 1:  avea o plecare interesanta, cu un pas inainte de intermediara. Trebuia sa intri bine pe umarul stang, pe care eram accidentat, am simtit ceva durere in umar, insa am mers pana in intermediara, dupa care odata luata intermediara, restul era usor

Traseul 2 : un portocaliu in partea de "tavan" a salii, cu prize medii spre bune, cu un acrosaj pe calcai, un traseu bine gandit, care iti putea pune probleme la top daca nu erai atent, chiar pe "buza" panoului fiind o priza destul scursa, iar la top trebuia iar sa fii atent sa il controlezi bine, ultima miscare la top fiind una mai lunga dar nu grea. Traseul se putea face in mai multe feluri in parte de jos, la intrare, dupa care in partea de sus erai "obligat" sa treci prin secventa gandita de amenajatori.



Traseul 3 : a fost cel care mi-a placut cel mai mult in calificari desi era usor, cu multe prize, erau prize pe care le tineai cu toata palma, oarecum scurse (dar bune) iar pozitiile lor erau bine gandite, astfel incat sa te faca sa te misti. Topul era din 2 prize pe care le puteai dubla usor cu un acrosaj pe piciorul drept.

Traseul 4:  era mi s-a parut cel mai "smecher" pentru ca, in primul rand aveai niste restrictii, pe partile laterale, unde imi tot venea sa imi arunc picioarele, si in al doilea rand pentru ca topul era o priza intoarsa, cu partea de sus foarte scursa, iar priza buna era de inversa, nu foarte mare si nici adanca. Trebuia sa te duci controlat si sa fii atent la dublat.

Traseul 5: avea o plecare cu sarit pe o priza si pus miinele pe panou. Nici acum nu imi e foarte clar daca puteai sa iei muchea din stanga la plecare sau sa sari cu miinile in prize odata urcat pe priza de la picioare. Eu am incercat sa imi gasesc echilibru pe priza respectiva, dupa care sa intru in traseu. Prizele erau mici dar destul de bune incat sa nu pune probleme mari. Putin de echilibru, de miscat pe fata. Maty cred ca l-a facut direct fara muchea din dreapta.


Sambata seara dupa concurs ne-am plimbat putin prin Iasi pentru ca erau cam zero grade, dupa care ne-am restras la Hotel Sport ca niste sportivi ce ne aflam.

In semifinala am intrat 9 oameni :). Aproape o cat o finala:)).


Semifinala :
Traseeul 1: era oarecum asemanator cu cel din calificari, asa ca am incercat initial aceasi abordare cu o ridicare pe umarul stang, doar ca am simtit ca trebuie sa trag tare si sa ma fortez mai mult decat ar fi fost cazul, asa ca am trecut la varianta 2, pe care se pare ca am fost singurul care am vazut-o. Am facut o trecere usoare pe jos dupa care "pasul" initial la intermediara a devenit o miscare dinamica simpla. Ma asteptam sa fie un pic mai tare in partea de sus si eram destul de incordat crezand ca prizele or sa fie mai proaste, la fiecare miscare asteptand sa dau de ceva mai rau. Iesirea parea usoara, dar stiam ca trebuia sa am grija sa nu "alunec" aiurea pe fata cazuta. Nu a fost insa cazul, prizele fiind destul de bune.

Traseul 2 : la traseul alb nu m-am prins ca pot sa iau o priza de strangere si nu am reusit sa trec mai departe. Am tot incercat sa intru pe umeri. Se putea, doar ca era mult mai greu, si pentru ca am simtit ca se puteam nu mi-a mai trecut prin cap ca pot sa iau priza(intermediara) si de strangere. Nici restul nu au reusit sa il faca. Finutz si la picioare si la miini. Un traseu bun de semifinala si de gheara, de pozitie si de plan.

Traseul 3 : unul usor fara nici un pas concret, eu l-as incadra in genul traseelor de umplutura sau a actorilor "figuranti" dintr-un film. Un traseu de moral, care sa iasa repede.

Traseul 4: pe "roata" salii. O plecare din sit, cu niste miscari mai intinse la prize bune. Avea un pas in partea de jos dar usurel.

Finala: In finala am intrat toti cei care ne "luptam" pentru locul 1, plus Robert Cohn. Pti aproape era sa ramana pe dinafara, Ciprian Hura "ratand" un bloc care ar fi putut sa il puna in finala.



Traseul 1 : un traseu de 2 miscari, care de jos parea un pic mai greu, insa s-a dovedit a fi cu un jump "normal" la intrare dupa care o miscare dinanica (in cazul meu) la un top nu foarte bun, adica nu era o ranga, ci o priza scursa cu niste adancituri orizontale. Pe asta l-au facut toti din prima mai putin Pti.

Traseul 2 : a fost cel care a facut diferenta in concurs. Pentru mine aici s-a incheiat concursul. De la vizionare am vazut ca era nevoie de ceva power la intrare si asa a si fost. La prima intrare am mers cel mai bine si am reusit sa ies din tavan insa fara prea multa energie ramasa. Odata ajuns in prizele de pe fata, mi-am dat seama ca nu pot sa acrosej la mana asa cum imi facusem planul de jos, si am incercat sa ii dau dinamic la intermediara care era o priza buna, insa trebuia sa ii dai bine sa o tii. Singurii care au facut traseul asta au fost Robert si Pti. Dupa prima incercare, am mai dat inca 2 incercari reusind sa ajung din nou in aceasi pozitie insa fara energia necesara sa continui si sa fac miscarea dinamica la intermediara.

Traseul 3 : cred ca era cel mai frumos. Cu niste volume verzi, de care din pacate nu am putut sa trec. Nu am mai reusit sa ma recuperez dupa al doilea traseu. 

Traseul 4 : era asemanator cu ultimul traseu din semifinala, desi usurel nu am mai avut putere sa il fac. 

In final rezultatele de la IASI arata cam asa:

http://www.saladecatarat.ro/pdf/iasi_finala_seniori.pdf 

Dupa cum se poate vedea s-a facut diferentierea foarte frumos.

Dupa 4 etape(doar cele mai bune 3 au contat) de CNB rezultatele finale au aratat asa :

1. Micu Bogdan 251
2. Victor Dragoi 216 (AlpinClucCarpatic)
3. Mircea Struteanu 215 (AlpinClucCarpatic)
4. Matyas Luzan 198
5. Adi Margea 192
6. Robert Cohn 169 (AlpinClucCarpatic)


Deci in final am iesit Vicecampion National la Bouldering 2013
La fete a castigat Arina Trifu cu trei de locul 1, urmata de Ana Zaharia si Antonia.


Cateva concluzii CNB 2013 :
- un campionat echilibrat insa dominat in mare de aceeasi oameni, cu o singura prezenta noua, cea a lui Maty de la TM care sper sa creasca la anul si mai mult.
- la fete media de varsta cred ca este undeva la 18 ani, desi in finale majoritate aveau sub 17 ani.
- pentru mine au fost multe 4 etape iar toata " alergatura" prin tara m-a obosit si mi-a luat din timpul de antrenamente.
- la Sema nu a fost nicio competitie de seniori
-cea mai multa lume  a venit tot la Bucuresti, in rest in tara fiind la limata celor 20 sau chiar sub 20 de participanti. 
- trebuie sa am mai mare grija la recuperare de dupa concurs, avand mai multe "micro-traume" pe care a trebuit sa le "car" in tot campionatul.

Pentru ca am stat mult in sala iarna asta sper sa fie un sezon uscat si sa prind si cateva iesiri bune la stanca.
O zi buna tuturor!